Avem o plăcere ciudată de a trece fără remușcări de
la iubire fără limite la ură nestăvilită. Dacă răsfoim istoria vom fi
surprinși de numărul mare al domnitorilor iubiți care au murit înjunghiați de
curteni, sau vânduți dușmanului, de câți oameni de stat au fost asasinați cu
sânge rece, de câți regi au fost goniți si, mai nou, de câți idoli politici iubiți și votați de sute sau chiar milioane de oameni au fost declarați
vinovați și sacrificați. Acum, după ce am constatat că am avut un prim-ministru
dovedit corupt și suspectăm pe încă vreo doi, după ce am dovedit vinovăția a
zeci de miniștri și parlamentari, precum și sute de aleși locali, constatăm că
lista suspecților se umple în fiecare zi, tinzând să umbrească gașca
cinstiților. Ne satisfacem în continuare nevoia de justiție, consumând cu nesaț
perversiunile juridice la care este supusa Lenuța Udrea. Dacă până mai ieri,
băsiștii se simțeau mai aproape de președinte dormind cu poza preferatei sub
pernă, astăzi cei mai mulți se leapădă de ea. Faptul că a fost condamnat și
arestat Dan Diaconescu nici nu mai contează într-un context atât de agitat.
Consumatorul român de justiție dorește senzații mai tari. Ce-ar fi să condamnăm
și un fost președinte? Ce-ar fi să mai condamnăm si un premier? Parcă n-ar fi suficient.
Oricum, sute de candidați la glorie trepidează în blocstarturi pentru a ajunge
cât mai repede idoli tocmai buni de sacrificat.
foarte tare!!!
RăspundețiȘtergere